De ce procrastinez?

De ce amânăm lucrurile, chiar și atunci când știm că acest obicei nu ne face bine? Fie că este vorba de un task plictisitor, o temă sau un proiect important, mulți dintre noi ne trezim amânând activitățile importante pe care le avem de făcut. Paradoxal, deși suntem conștienți că procrastinarea ne afectează productivitatea și starea de bine, o repetăm frecvent.

Ce se află în spatele acestui comportament și ce putem face pentru a-l gestiona?

De ce procrastinăm?

Procrastinarea nu este „lene”, „lipsă de chef” sau „neseriozitate”. Potrivit cercetătorului Tim Pychyl, procrastinarea apare atunci când o activitate declanșează în creierul nostru un răspuns emoționa negativ – când o percepem ca fiind plictisitoare, dificilă, frustrantă, ambiguă, neclar structurată, neplăcută sau lipsită de sens personal. Aceste șapte trăsături sunt „declanșatorii procrastinării”.

Din punct de vedere neurologic, procrastinarea este un conflict între două regiuni ale creierului: sistemul limbic (emoțional) și cortexul prefrontal (rațional). De exemplu, atunci când cedezi tentației de a-ți petrece timpul pe Social Media, chiar dacă trebuie să termini urgent un proiect, partea emoțională a creierului tău a intrat în control.

Totuși, există metode prin care putem reduce procrastinarea. Iată cinci strategii eficiente:

1. Identifică declanșatorii procrastinării

Analizează ce anume te face să amâni o sarcină. Este plictisitoare? Găsește o modalitate să o transformi într-o provocare. Este ambiguă? Creează un plan clar, pas cu pas. Odată ce modifici percepția asupra activității pe care o ai de făcut, îți va fi mai ușor să începi.

2. Lucrează în funcție de nivelul tău de rezistență

Dacă o sarcină ți se pare prea dificilă, ajustează durata implicării. Începe cu un program de lucru de 15 minute sau 30 de minute. După ce te acomodezi cu task-ul pe care îl ai de făcut, extinde treptat intervalul de lucru. Vei observa că, odată ce ai depășit bariera inițială, lucrurile încep să curgă mai ușor.

3. Începe să faci ceva

Primul pas este cel mai greu. După ce ai început să lucrezi la ceva, de cele mai multe ori descoperi că acea sarcină nu este atât de rea pe cât părea. Mai mult, studiile arată că avem tendința de a ne gândi mai mult la sarcinile începute, chiar dacă sunt neterminate – ceea ce crește șansele să le continuăm.

4. Notează costurile procrastinării

Fă o listă cu consecințele concrete ale procrastinării pentru o anumită sarcină. De exemplu, dacă tot amâni să începi un proiect, gândește-te că, în final, tot va trebui să-l faci, doar că vei avea mult mai puțin timp la dispoziție. Aceasta poate duce la o presiune mai mare, la creșterea tensiunii și a sentimentului de vinovăție pentru că nu l-ai realizat la timp. Pe lângă acestea, stresul și anxietatea vor fi mult mai intense. Reflectarea asupra acestor efecte te poate ajuta să găsești motivația necesară pentru a acționa acum.

5. Deconectează-te de la distrageri

Telefoanele și rețelele sociale sunt adevărate capcane care ne fură timpul și ne alimentează procrastinarea. Dacă simți că te lași distras prea ușor de ele, lasă telefonul într-o altă cameră — astfel te vei putea concentra mai mult și vei fi mult mai productiv.

Sperăm că aceste informații îți vor fi de ajutor în gestionarea procrastinării. Data viitoare când observi că amâni să faci ceva, întreabă-te: „care este adevăratul motiv pentru care nu vreau să fac această activitate acum?”. Apoi, aplică una dintre strategiile de mai sus.

Sursă: https://hbr.org/2017/10/5-research-based-strategies-for-overcoming-procrastination