Perfecționismul academic: cum te afectează și ce poți face
1.7K
Blogul Emetix®
Încă de mici, suntem încurajați să învățăm bine, să luăm note mari și să avem doar rezultate excelente. Școala, familia, societatea – toți ne transmit, direct sau indirect, că trebuie să fim cei mai buni, iar pentru mulți elevi, această dorință de a reuși se poate transforma, fără să-și dea seama, în perfecționism. Însă, acesta poate fi o sursă de stres, anxietate și dezamăgire, care ne afectează atât rezultatele, cât și starea de bine.
Un articol publicat de Harvard Summer School atrage atenția asupra faptului că perfecționismul, deși poate părea o trăsătură pozitivă la suprafață, poate deveni o barieră serioasă în calea succesului academic și a bunăstării personale.
Ce este, de fapt, perfecționismul?
Psihologii Paul Hewitt și Gordon Flett au identificat trei forme principale de perfecționism (Hewitt & Flett, 1991):
Perfecționism orientat spre sine – așteptări nerealiste de la propria persoană, autoexigență extremă și autocritică dură.
Perfecționism orientat spre ceilalți – așteptări nerealiste de la cei din jur, tendința de a-i judeca aspru dacă nu corespund standardelor stabilite.
Perfecționism social-prescris – convingerea că ceilalți așteaptă perfecțiune, iar orice greșeală atrage dezamăgirea sau respingerea.
Este important de subliniat că perfecționismul nu este același lucru cu dorința de a face lucrurile bine. Spre deosebire de excelență, perfecționismul implică frica de greșeală, rușinea eșecului și lipsa bucuriei în procesul de învățare.
Semnele perfecționismului
Perfecționismul se poate manifesta prin:
Standarde imposibile – orice rezultat sub perfecțiune este considerat un eșec.
Autocritică excesivă – chiar și reușitele sunt desconsiderate dacă nu sunt „perfecte”.
Procrastinare – amânarea sarcinilor de teama că nu vor ieși impecabil.
Suprasolicitare – muncă excesivă și epuizare pentru a evita greșelile.
Frica de eșec – echivalarea greșelii cu pierderea valorii personale.
Un studiu din 2022 arată că peste 85% dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani au recunoscut trăsături perfecționiste legate de performanța academică, cu un impact negativ asupra sănătății mintale și fizice.
De unde vine perfecționismul?
Presiunea socială – trăim într-o cultură a comparației, amplificată de rețelele sociale unde totul pare „perfect”.
Așteptările părinților – uneori, percepția că doar reușita este acceptabilă duce la stres și teamă.
Recompensele pentru succes – elevii care sunt lăudați constant pentru rezultate pot ajunge să creadă că valoarea lor personală depinde doar de ele.
Consecințele perfecționismului
Deși mulți cred că perfecționismul duce la rezultate mai bune, studiile arată că are, de fapt, efecte inverse:
Satisfacție scăzută – nimic nu este suficient de bun, ceea ce afectează stima de sine.
Probleme de sănătate mintală – anxietate, depresie, tulburări obsesiv-compulsive și de alimentație.
Izolare socială – relațiile pot avea de suferit din cauza așteptărilor nerealiste față de ceilalți.
Performanțe scăzute – amânarea sau epuizarea pot duce la scăderea calității muncii și la pierderea motivației.
Cum îți poți schimba relația cu perfecționismul
1. Redefinește succesul – acceptă că „bine” este suficient și că progresul contează mai mult decât perfecțiunea.
2. Discută cu cei din jur – cere sprijinul prietenilor, profesorilor sau părinților pentru a ajusta așteptările.
3. Acceptă greșeala ca parte din învățare – fiecare eșec este o oportunitate de creștere.
4. Fii blând cu tine – tratează-te cu aceeași compasiune cu care ai trata un prieten apropiat.
5. Caută ajutor profesional – dacă perfecționismul îți afectează viața de zi cu zi, un terapeut te poate ghida pentru a învăța să-l gestionezi sănătos.